18,8 milioane de români au drept de vot, dintre aceștia însă puțin peste 10 milioane s-au implicat în ultimii 14 ani, constant, în luarea deciziei legate de numele președintelui. Trei runde prezidențiale au avut, în linii mari, aceeași prezență care se anunță, până în momentul de față, și în acest an: puțin peste 10 milioane de votanți, ceea ce face din 5 milioane – 5,2 milioane de voturi (de câte ar avea nevoie câștigătorul și cu câte a fost instalat președintele în ultimele alegeri) o țintă obligatorie pentru cei care vor ajunge în runda finală.
Predictibilitatea legată de numărul votanților le oferă partidelor confortul că scenariile legate de pozițiile candidaților pe care și le fac în campanie se vor transpune în realitate după numărarea buletinelor de vot. Și viceversa. Un astfel de exemplu recent în reprezintă alegerile europarlamentare din 25 mai la care 679.515 care au venit la vot neanunțați, distorsionând obișnuitele sondaje. Analiza rezultatelor a arătat că toate partidele au avut, într-o anumită măsură, de pierdut prin răsturnarea calculelor lor de către votanții neașteptați.
Dumneavoastră mergeți la vot la alegerile prezidențiale din 2 și 16 noiembrie?